Dr. Caius Obeada
Una din distracțiile din copilărie era mersul cu mașina prin dormitorul apartamentului de la bloc. Când eram de 5 – 6 ani, sau poate mai mare, am descoperit jocul troleibuzului. Tata când sa căsătorit, a primit din partea tatălui sau un șifonier de lemn de nuc. Din spuse, era un șifonier „tare” care ar fi trebuit sa reziste ca zestre si copiilor mei. Însă, torturile prin care a trecut i-au scurtat viața.
Părinții plecau la servici sa întrețină 4 guri, a 4 băieți, care nu erau chiar cei mai cuminți din cartier. Mama ne închidea in casa, mai precis lega ușa de la holul din fata băii si dormitorului cu un ciorap sau funie. Aveam libertatea sa face „ce am vrut” in spațiu care includea holul, baia si dormitorul. Unul din jocurile de dimineață era mersul cu troleibuzul. Deschideam ușa la șifonier, unul dintre cei 4 năzdravani era șoferul, iar restul ne țineam de bara de lemn, imitând statul in picioare.
Totul era acompaniat de efecte sonore din partea șoferului, iar printre hainele părințiilor, restul pasagerilor, se prefăceau ca nu își țineau echilibru, se împingeau unul pe altul, strigate si gălăgie mare, pana când șoferul brusc oprea troleibuzul la următoarea stație. Efectele sonore era la maxim, astfel ca din când in când, bătutul in calorifer din partea vecinilor ne mai oprea din distracție.
Odată liniștiți, treceau ore si plictiseala ne crea noi imaginații. Intr-o zi am descoperit ca mașina de spălat este pe roti. Capacitate de intrare in mașina de spălat era de doua persoane (adică doi dintre frați). Restul celor doi frați aveau destula putere sa împingă mașina de spălat pe parchetul dormitorului. Ca efect necesar distracției, in afara de efectele sonore din partea noastră, mai erau si efectele sonore din partea roților care scârțâiau. In plus, împinsul forțat in marginea patului, șifonierului sau a tocului de la ușă, era normale. V-am spus ca noi stăteam la etajul patru?
Se termina si aceasta aventura când vecinii, cu toata forța băteau in calorifer sa oprim distracția. De data asta bătutul era nu numai de la un etaj sub noi, uneori chiar de la parter. Probabil ca geamul deschis nu camufla bine gălăgia celor 4 frați jucând-se cu mașina de spălat.
In viață întâlnim gălăgioși care nu folosesc mașini de spălat, dar care au un mod de a prezenta lucrurile chiar enervant. Pentru că suntem Creștini, de cate ori ai întâlnit persoane care vin cu idei si prezentări Biblice care chiar ca striga la cer? De cate ori ești bombardat de comentarii la o postare pe care o faci, care nu are nici o legătură cu ce ai scris?
Uneori îmi face impresia ca unora le place sa se împingă in mașina de spălat, numai pentru distracția si efectele sonore a roților scârțiitoare, sau a propriei voci care își face efecte singure. Pe noi ca copii bătutul in calorifer ne-a oprit din nebunie zilei. Pe tine ce te poate opri din nebuniile si plăcerile zgomotoase din viața ta? Nu uita, ca indiferent de situație, Cristos este răspunsul. Coram Deo!
