Dr. Caius Obeada
Istoria Creștinismului este plina de exemple de oameni ai credinței folosite de la amvoanele Evanghelice. Corupția bisericii din Mediul Evu a trezit credincioșii la o reforma care a avut repercusiuni totale prin apariția Protestantismului. In Mediul Evu era cunoscuta participarea femeilor la biserica, de 3-5 ori pe zi la rugăciune si cel puțin odată pe săptămâna la programul bisericii.
In Anglia la ani 924-939 CE, sub regele Athelstan, apare legea „calvarului de fier.” Daca erai acuzat, trebuia sa mergi in fata congregației bisericești, unde trebuia sa juri ca ești nevinovat si sa tină o oala de fier fierbinte. Daca persoana putea sa tina fierul roșu a oalei fără sa fie ars, si fără bășici in palma, era considerat nevinovat. In istoria acestei perioada nu sa găsit nici un nevinovat care sa poarta fierul roșu si sa nu își ardă mâinile. Toți vinovații au fost condamnați la moarte, după ce si-au ars mâinile.
Corupția bisericii si legile supuneri erau cunoscute. Nimeni nu putea sa contrazică lideri religioși, ideile si vorbele lor fiind lege. In aceste circumstanțe apare Margery Kempe (1342-1438 CE) care provoacă bogăția clericilor, corupția de care dădeau dovada, așa cum cu 200 de ani înainte lui au făcut-o John Wycliffe si Jan Hus. Corupția bisericii devine insuportabila facilitând apariția liderilor Reformei.
Corupția liderilor bisericești continua si in zilele noastre. Bogăția, dorința de o asigurare financiara pentru pensie, libertinaj sexual, sunt numai câteva din apucăturile unor lideri care nu percep sa fie provocați, crezând ca sunt „speciali” si nu pot fi judecați. Matei 18 este invocat de toți hoții, curvarii, si toți păcătoșii care vor sa-si ascundă păcatele. Împietrirea inimi lor nu face altceva decât sa continua in orbire si deziluzie, a unei realități virtuale care nu exista decât in mintea lor si a celor care profita in spatele la astfel de lideri corupți.
Jim Bakker, fondatorul organizației PTL care este abreviația „Praise the Lord” (Slava Domnului) ajunge sa fie condamnat pentru fraudă si conspirație, solicitând milioane de dolari de la adunarea Domnului. Jimmy Swaggart este fotografiat in fata unui motel cu o prostituata, mai târziu sa piardă asocierea cu Assembly of God, pierzând sponsori care susțineau misiunea in care era implicat in numele Domnului.
Ne este ușor sa ne uitam peste gard si sa pretindem ca astfel de căderi nu exista in Comunitățile noastre Romanesti. Realitatea este alta, si destul de tragica. Avem pastori căzuți care au ajuns lideri de Comunități. Ei au fost schimbați, însă nu judecați de colegii lor care încă mai sunt gata sa treacă cu vedere păcătoșenia, sugerând ca acestea sunt cazuri „speciale” si nu trebuie sa distrugem familia pastorului din punct de vedere financiar.
Am cunoscut un pastor foarte puturos care cerea bani micilor adunări pe care le păstorea, cu amenințarea ca nu va mai veni la ei sa dea Cina Domnului. Frații nu au avut curajul sa reclame astfel de condiții, scuzând-se ca nu vor ca pastorul sa-si piardă jobul si sa rămână pe drumuri. Intre timp micile bisericuțe au murit dea binelea, cu o mărturie precarie in comunitățile unde erau. Prietenii ortodocși nu mai veneau la invitațiile de evanghelizare, cu motiv ca nu puteau sa vadă un astfel de pastor „pocăit”. Tăcerea a distrus lucrarea înaintașilor noștri, lucrare lăsata pe mana unui corupt care era mai interesat de pensia lui decât de starea spirituala a adunărilor la care ar fi trebuit sa fie chemat sa slujească.
Unii lideri sunt așa de corupți, ca pregătesc caii in care daca se vor găsi in aceiași situație, sa aibă cale de scăpare, motivând ca nu sau luat masuri drastice nici in trecut, si nu ar fi bine sa se înceapă cu ei. Lideri corupți fără coloana vertebrala, au produs lideri la fel ca si ei. Bisericile sunt goale si ne interesează întruniri pastorale prin tabere, excursii de revitalizare, remodelări de bisericii, obiective care nu au in vedere sănătatea adunării sfinților ci numai a fațadei.
Bisericile romanești din America nu au putut sa supraviețuiască certurilor si rupturilor. In Romania a mai existat o protecție morala si spirituala, pastori inițiatori de ruperi fiind confruntați. Este mare diferență intre o separare strategica si beneficie, fata de o rupere de biserica sa-ti asigure un salariu si o pensie de viitor. Unele rupturi sunt sănătoase si necesare, însă rupturile inițiate de lideri compromiși, sunt o mărturie a unei inimi păcătoase, in care Cristos nu mai este centru, ci propriu interes. Mă rog Domnului ca cei care trebuie sa audă, sa audă, pentru că ei știu cine sunt si ce le spun. Daca mai exista o mica sămânță de muștar in inimile lor, mai este speranță. Bunătatea cerului peste adunarea sfinților, indiferent daca sunt Baptiste, Penticostale, Bisericile după Evanghelie sau independente. Coram Deo!
