LA COASA PE PARAUL LUI SCHIOPU
Martie 08, 2019
„Copilarie, copilarie, ce ma fac fara de tine…”
In anii 1970 era imposibil sa mergi pe tarina fara sa fi vazut familii pe holde. Vara era mult de lucru, mai ales la taiatul fanului. Lanturi intregi de fan trebuiau taiate, mai ales ca fiecare casa avea un grajd si animale care trebuiau hranite iarna. Unii avea cai, alti vaci si boi, unii capre, pe cand altii aveau oi. Toti aveau nevoie de fan pentru iarna. Zolteni erau gospodari, si cei cu mai multe animale, inprumutau o holda sa poata taia fanul. In multi an am fost cu ai mei la fan pe holdele altora, pentruca Roma cumparase se taie fanul.
Un sunet aparte pe care il auzeai pe holde, daca nu dimineata, mai ales dupa pranz, era batutu coasei cu 
ciocanul. In timpul batranilor nostri nu erau polizoare portative sa le poti lua cu tine sa ascuti coasa. Din generatie in generatie, tatal a invatat pe fiu cum sa ascuta coasa, printr-un proces de batere a lamei cu un ciocan micut, pastrant un ritm si dabacie unde si cum sa cada ciocanul pe lama coasei. Am vazut pe Roma batand coasa de mii de ori, insa nu am invatat niciodata cum sa o ascut, batand lama, mai apoi cu cutea (piatra de ascutit coasa) sa o ascut mai bine. Roma nu ma lasat sa ma ating de coasa lui, nu de frica ca ii fac ceva, ci mai mult ca coasa sa nu ma „muste.” Lama coasei lui Roma, era asa de ascutita, incat iti puteai face barba. O mica neatentie si ramaneai fara degete. Defapt nici un copil din casa lui Roma nu avea voie sa se atinga de coasa, nici mamare (bunica) nu indraznea sa o faca. Coasele lui Roma era atarnate sus pe grinda de lemn in sopru, departe de a putea fi luate sau atinse de un copil. Unii ar fi spus ca o coasa te tine o viata, daca ai grija de ea. Alti ar fi ajuns la vre-o 20 de ani, dar coasa lui Roma tinea mai putin, folosind-o o vara intreaga la cosit fanul, graul, sau trifoiul.
Eram mai mare la vre-o 12-13 ani cu mamare pe vai. Vacile erau aduse la grajd, iar eu m-am hotarat sa tai niste susca cu pipirig pe vale. Pe grinda de lemn a grajdului era o coasa mai veche a lui Roma, nu asa de ascutita, mai ruginita, insa aveam o cute cu care sa ascut putin lama. Cu avertizarea sa nu ma tai, mamare m-a lasat sa iau coasa si sa ma duc sa tai susca, amestecata cu ceva pipirig. Nu era buna de mancat, vacile niciodata atinganduse de aceasta planta amara si taioasa care crestea mai mult in balti, unde era apa mai multa. Cu o cizma gaurita, m-am decis sa intru pe parau, constient ca o sa ies cu cel putin un strimf (ciorap) ud. Ionel si Nita se uitau la mine, asteptand sa inceapa sa rada de oraseanul la coasa. M-am dus mai jos de unde sa incep brazda, nu inainte sa ascut coasa. Asa cum l-am cazut pe Roma de mii de ori, mi-am asumat pozitia, ci picioarele mai „cracanate (despartite), mi-a luat avant si am bagat lama coasei la firul ierbi. Prima mana a iesit cum a iesit, a doua nu am apreciat bine distanta lamei de pamant, si nici nu am vazut mormanul 
de namol (noroi). Eu mi-am luat avant, intrand cu lama chiar in mormanul de namol, apa si namol sarind in aer, ajungand pe sfeter si pe fata. Ionel si Nita in lacrimi de ras, imi dadeau instructii depe mal.
Am taiat asa cum am putut siusca cu pipirig, usor de recunoscut ca un copil a incercat sa taie iarba. Nimic nu era la nivel. Daca te uitai mai bine vedeai namol imprestiat cum am intrat cu coasa in mormane. Mai vedeai si iarba taiata la diferite marimi, cum inca nu invatasem sa tin coasa cat de aproape de pamant. Nu stiu decate ori am intrat cu coasa in namol, trebuind sa trag de lama, sa o curat, ascutit si inceput din nou. Distractia a fost mare, Ionel si Nita si-au luat o portie buna de ras, iar eu am luat prima lectie practica de cosit.
Nu am ajuns cosas niciodata, ramanad la alte indeletniciri acumulate pe meleagurile Zoltene. Am mai taiat 2-3 brazde de fan, insa cea mai mare bucata de iarba taiata a fost pe paraul lui Schiopu. Pe Vai, foloseam siusca cu peperig sa punem asternamant la vaci, sa nu doarma direct pe podelele de lemn ale grajdului. Dimineata si dupa-amiaza, grajdul era curat de baliga, pus pe un morman in fata grajdului, 
mai tarziu in toamna sa fie folosit ca ingrasamant natural pe holdele lui Roma.
OK…sa facut tarziu, avem o alta noapte geroasa, cu vant care bate la geam incearcand sa-mi spuna dute la culcare. Sotia la servici, fetele sus la pat, eu pregatindu-ma de somn. De peste ocean va spuns: Tace buna! Shalom! Bucuria cerului cu voi! Fiti pregatiti ca nu se stie ziua plecarii!
Ps. In video si fotografii este Ion lui Roma la batut coasa. Restul fotografiilor sunt cucea, pleul in care tineai cucea si nicovala.
Pss. Aici este videol de ascutire a coasei….
