MAGAZINUL SATULUI – LA COOPERATIVA LUI CINCIU
Martie 05, 2019
„Copilarie, copilarie, ce ma fac fara de tine…”
In povestea de astazi vreau sa aduc aminte de un om gospodar, coleg de clasa cu tata, cunoscut in tot satul Zolt si imprejurimi sub numele de Cinciu. Nu stiu de unde ia venit aceasta porecla, si nici nu il stiu sub un alt nume. Era un om voinic, cu zambet pe fata, care asigura un sat intreg de necesitatile zilnice. Cinciu era administratorul „cooperativei”, asa zisul magazin al satului, care asigura strictul necesar sa poti trai. Intr-o cladire mica, la rascrucea drumurilor care duceau spre Valea Mare, sus pe ulita spre tarina, pe Ruginoasa, sau te intoarceai spre cealalta parte a satului inapoi spre Gladna. Tot aici in fata cooperativei era si capatul de cursa, unde autobuzele se intorceau inapoi spre Nadrag, Faget, sau Lugoj. Locatia cooperativei era la cea mai aglomerata intersectia a satului, la o covenienta de mers pe jos acceptabila tuturor satenilor.
Cooperativa era bine gestionata, asigurand satenilor paine, ulei, zahar, sare, faina, petrol, bauturi, chiar si bomboane si sucuri pentru copii. Tot aici mai gaseai si lampas, cizme, chibrite, lipitori pentru muste, si alte acaraturi la care deobicei nici nu te gandesti. Cinciu avea o game de bunuri necesare casei, si daca nu avea stia sa-ti aduca ce iti trebuie. Intr-un sat izolat la capatul drumurilor, fara telefoane, internet sau alte moduri de comunicare, cooperativa era centru comercial al satului si a noilor informatii despre viata satului. Daca ai fi vrut sa mai stii cateceva despre ce este nou in sat, mergeai la cooperativa.
Daca ai fi intrat in sat seara, venind dela Gladna, becurile stalpilor electrice te mai ajutau sa te feresti de gropane. Ai fi vazut porti inchise, caini care latrau cand te simteau ca treci prin fata curtii lor. Pe alocuri cu becuri arse, mergeai pe mijlocul drumului de la un stalp la altul sperand sa nu cazi sau nu dai intr-o balta cu noroi dupa ploaie. Trecand de Biserica Ortodoxa, deja ajungeai sa vezi lumina dela cooperativa, cu cateva mese in fata, sau cele doua banci cu sateni la vorba si cu un sprit in mana. Fumul tigarilor se vedea din departare, multi duhanind din toate puterile. Cinciu le asigura tigarile Carpati cu si fara filtru, sau Snagov la cei care erau mai luxosi.
Am fost de multe ori la cooperativa cu mamare, Nori, Jeni sau Estera. Am cumparat tot felul de lucruri necesare, mai ales „tucur” (zahar), „oloi” (ulei), sare, faina, sau drojdie. Nu se putea face placintele fara acesti ingredienti. Mie imi placea sa merg la cooperativa pentruca cooperativa era plina de oanei din sat si chiar si de copii. Aici se adunau barbatii din sat si din cauza ca era folosit ca „birt” (carciuma), unde ii aduna pe multi la o vorba si un sprit. Nu pentruca nu aveau acasa, pentru nu era satean sa nu fi avut tuica in podrum. Ci mai mult sa stea la vorbe, un fel de socializare care iti asigura acest loc central a satului, inainte de a avea facebook.
Pentruca tata a fost coleg de clasa si buni prieteni, uica Cinciu totdeauna a avut respect fata de mine, niciodata plecat fara o bomboana. Nu am fost ignorat niciodata, Cinciu intreband totdeauna de tatal meu Simion dela Constanta. Imi aduc aminte cand ma intreba ce faca „taicatu si mumata”, termeni „sozi” pentru mine, care 
veneam dela oras. Obisnuit cu termeni si practicile Zoltene, nici nu mai bagam in seama de terminologia Banateana. Imi aduc aminte cand mama venita la Zolt ma intreba ce este „pleul de gunoi” (forasul pentru gunoi). Cinciu a fost un om de treaba, cu care pot spune ca m-am impacat bine. In 2013, la ultima mea vizita in Zolt, nu am putut sa nu ma opresc sus in dealul cimitirului de unde se uita spre cooperativa si viata satului. Cinciu este unul dintre personajele indragite din amintirile copilariei mele. Bunatatea cerului sa ramana peste restul familiei lui.
Hai ca ajung spre dimineata si trebuie sa va spun de peste ocean: Tace buna! Shalom! Bucuria cerului cu voi! Fiti pregatiti ca nu se stie ziua plecarii!
Ps. cele doua mici clipuri video sint din 1990 cu cooperativa si Cinciu (cel din mijlocul imaginii), si uica Gaita in stanga. Fotografiile sunt ale cooperativei cum arata pe Google.
