de Caius Ben Obeada
Există o tendință de a ne sprijini ideile personale cu pasaje manipulate din Scriptură, încât dă o tendință și prezentare argumentatică Creștină, iar în cazul nostru ”pocăiește”. Asociația Muzicienilor Crestini din Romania (AMCR) a lansat un articol intitulat ” Ce au în comun muzicienii de astăzi cu leviţii de altădată?” care încearcă să argumenteze Biblic o asemănare a muzicienilor zilelor noastre cu Leviții Vechiului Testament, a unei necesități de aplicare a Scripturilor în susținerea financiară a muzicanților din Bisericile noastre.
În alte cuvinte se cere ca 10% din venitul nostru să-l punem deoparte pentru suținerea muzicienilor care nu se pot susține singuri și în același timp să-și dedice timpul necesar pregătirilor muzicale pentru serviciile duminicale sau de peste săptămână. Argumentul pare să fie Biblic, cu excepția că muzicieni noștri nu sunt Leviți și ”principiul” Biblic nu se poate lua în considerare din mai multe puncte de vedere.
Cine erau Leviții?
”8. În vremea aceea, Domnul a despărţit seminţia lui Levi, şi i-a poruncit să
ducă chivotul legământului Domnului, să stea înaintea Domnului ca să-I slujească, şi să binecuvânteze poporul în Numele Lui; lucru pe care l-a făcut până în ziua de azi.
- De aceea Levi n-are nici parte de moşie, nici moştenire cu fraţii lui: Domnul este moştenirea lui, cum i-a spus Domnul, Dumnezeul tău.”
(Deutronom 10:8-9)
Seminția lui Levi a fost chemată și aleasă de Dumnezeu cu un scop particular. În aceată famile erau două categori de Leviți, cei care erau chemați ca preoți și cei care erau chemați să asiste cu nevoile slujiri și mențineri Cortului, iar mai târziu a Templului. Dumnezeu face următoarea alegere în ce privește responsabilitățile Leviților:
- Descendenții lui Kohath prin Aaron și copii lui au fost chemați ca preoți.
- Descendenții lui Kohath prin Izhar, Hebron și Uzziel au primit responsabilitatea să ducă pe umeri lucrurile împachetate de preoți.
- Descendenții lui Gershon erau responsabili cu materialele de pânză cu excepția perdeli care despărțea Sfânta de Sfânta Sfintelor.
- Descendenții lui Merari erau responsabili cu structura Cortului, ei montau și demontau structura Cortului, plus transportul.
O serie de versete din Vechiul Testament ne dau o înțelegere mai profundă a responsabilităților cu care au fost investiți Leviții:
- Ei auducea jertfele pentru ispășirea păcatelor (Levitic 4:20, 26, 31)
- Marele Preot reprezenta poporul Israel în fața lui Dumnezeu (Exod 28:12, Evrei 5:1)
- Preoții erau mediatorii între Dumnezeu și poporul Israel (Levitic 9:22-24)
Leviții care nu erau din seminția lui Aaron aveau următoarele responsabilități:
- responsabili să ajute pe preoți la jertfele aduse de popor în fața lui Dumnezeu
- responsabili cu prepararea sacrificiilor
- responsabili cu întreținerea și reparațiile Cortului și mai târziu a Templului (erau meșteri)
- responsabili cu paza Cortului
- responsabili cu lauda ca muzicieni și coriști la Templu (Numeri 1:50-53, 3:6-9, 4:1-33)
Câteva amanunte care merită precizate este faptul că intrarea Leviților în slujba era dela vârsta de 25 de ani până la vârsta de 50 de ani (Numeri 8: 24). În afară de responsabilitățile precizate mai sus, Leviți erau învățătorii poporului (Deutronom 24:8), logofeți, dregători (II Cronici 34:13), judecători (Deutronomi 21:5).
Dumnezeu a dat instrucțiuni precise lui Moise și a responsabilităților care aveau să le preia semintiile lui Levi. O nota importantă de precizat este lipsa cântăreților și a muzicienilor dela slujbele Cortului, a Tabernacolului.
NU exista nici o precizare în ce privește alegerea lui Dumnezeu referitor la cine sunt cei aleși să slujească prin muzică la Cortul întâlniri.
Grupul cântăreților și muzicienilor sunt introduși de împăratul David. Totuși, în 1 Cronici ni se dă o listă de 38,000 de Leviți peste vârsta de 30 de ani, cu responsabilitățile avute:
- 24,000 să vegheze și să slujească la Casa Domnului
- 6,000 să fie dregători și judecători
- 4,000 să fie portari
- 4,000 însărcinați cu lauda cu instrumente (1 Cronici 23:1-5)
În 1 Cronici 25:7-31 mai primim o notă explicativă în care ni se spune că un număr de 288 de cântăreți erau ”deprinși la cântarea Domnului”
Trebuie bine înțeles că alegerea muzicienilor la Tabernacol a fost făcută de David, cu mult timp după ce instrucțiunile de organizare a Leviților a fost dat de Dumnezeu lui Moise.
”Iată aceia pe care i-a pus David pentru cârmuirea cântării în Casa Domnului, de când a avut chivotul un loc de odihnă:
ei împlineau slujba de cântăreţi înaintea locaşului cortului întâlnirii, până când a zidit Solomon Casa Domnului la Ierusalim, şi îşi făceau slujba după rânduiala care le era poruncită.”
1 Cronici 6:31-32
Argument Biblic
Nu orice pasaj din Scriptură luat în afara contextului poate fi luat ca un principiu și aplicat în Adunarea Sfinților. Trebuie bine înțeles aplicațiile practice din Scriptură, fără să se ajungă la erezie. În Vechiul Testament ni se spun multe lucruri și practici pe care nu le practicâm în adunarea sfinților, dimpotrivă le condamnăm.
În afara faptului că organizarea Leviților era susținută la nivel de națiune ci nu la un nivel
organizativ local, nu putem pretinde că formula lasată de Dumnezeu în contextul Leviților ar putea să fie aplicată de Biserică. Legea lui Dumnezeu referitor la Leviți nu este un princiu care să fie copiat. Legea nu este un principiu, ci este declarația clară a lui Dumnezeu cum El din veșnicii a decis să organizaze lucrarea Tabernacolului, mod organizativ care trebuia continuat la Templu.
Trebuie bine înțeles că Leviții erau organizați pe 24 de săptămâni de slujire la Templu. Fiecare Levit slujea numai o sătămână (zi de zi) la Templu după care se reîntorceau la satele lor. Pe an, un Levit slujea numai 2 săptămâni plus un adițional de 3 sătămâni, cea ce era calculat la 5 săptămâni pe an. Slujba la Templu era de sâmbătă până sâmbătă (1).
Din punct de vedere Biblic, asemănarea între muzicieni zilelor noastre și Leviți Vechiului Testament consistă numai în faptul că amândouă grupări au darul muzical. Scopul, organizarea, susținerea, chiar și instrumentele folosite nu sunt în comun.
Ca să prezentâm cântăreții zilelor noastre ca Leviți numai în scopul asigurări unui suport financiar mi se pare o aberație.
Leviții slujeau la Templu 5 săptămâni pe an, restul de 47 de săptămâni erau la case lor unde lucrau la câmp, la gradinile lor, îngrijind de animalele lor.
” Fraţii lor, care locuiau în satele lor, trebuiau să vină din timp în timp la ei şapte zile.”
1 Cronici 9:25
Nu există un argument Bibilic de ”pricipiu” sau de ”practică” care ar putea să fie introdus Bisericii Nou Testamentale. Sugerând principii și adaptări preluate din Vechiul Testatment, după 2000 de ani de existanță a Bisericii lui Dumnezeu dă spre erezie.
Orice schimbare vine dela Domnul, nu dela noi inițiative. Biserica Domnului pentru primi o suta de ani a fost evreiască (Mesianică), și totuși nu au împrumutat ”principiul” Leviților. Biserica Primara era o biserică de case, evrei erau organizați în mici adunări într-o părtășie a simplicități. Biserica Domnului la primul secol, majoritară evreiască nu au susținut o astfel de idee „Levită” în ce privește păstorii sau cântăreții. Defapt în primii 400 de ani a existenței bisericii nu sunt dovezi a existenței oficiului pastoral, presbiterii (cunoscuți ca bătrâni a Bisericii) slujeau într-o pluralitate adunările sfinților.
Dacă Dumnezeu nu a găsit cu cale să-și organizeze Biserica după principiile Templului, ce ne face să credem că o astfel de idee a fost pierdută sau iluminată unei persoane sau două din zilele noastre?
Vorbind ca un apologet, uitându-ne în istoria denominațiilor eretice din zilele noastre, cu ușurință se poate denota împrumutul unui așa zis ”pricipiu” Biblic, folosit în afara contextului, ajungându-se la erezie. Muzicieni Bisericilor noastre nu au nevoie de un argument tendențios, scos în afara Cvântului, creând idea de un argument Biblic pentru o susținere financiară. Bisericile mai mari deja susțin muzicanții ei, cea ce nu se poate spune și de bisericuțele de sub 100 de membri care nu pot susține păstorul.
Duhul lui Dumnezeu a dat și dă daruri spirituale aleșii Domnului. Când Duhul vorbește printr-un ales al Domnului, restul adunării îl ascultă și recunoaște vocea Domnului. Citind mesajul transmis de AMCR nu am putut identifica vocea Domnului de schimbare organizativă pentru generația noastră, cu o introducere a unui grup de laudă cu plată în Biserică Domnului din România. Nu pentrucă ar fi un păcat, dimpotrivă ar fi o binecuvântare dacă Bisericile ar putea să pună deoparte pentru slujire muzicanții ei, însă ca regulă generală pentru Biserică este o imposibilitate.
În 33 de ani plecați din România nu am auzit acest argument în nici o biserică unde am slujit ca instrumentist, dirijor, director muzical, sau diacon. Mi se par dubioase ideile ascunse în ”pricipii” Biblice împrumutate din epoca Vechiului Testament, și introdu-se Bisericii, așa cum și prieteni Adventiști sau hotărât după 1800 de ani să aplice doar Sabatul, debarasându-se de restul legilor date Evreilor, mergând spre erezie.
Argument istoric
Perioada de timp între Moise și împăratul David este aproximativ de 500 de ani, iar dela David la Isus mai sunt încă 1,000 de ani (2). Pe o perioada de 500 de ani Tabernacolul nu a avut cântăreți, cu toate că sunt evidențe Biblice în cântare de laudă din partea poporului. David nu numai că poruncește ca 4,000 de muzicieni să preia lauda și închinare prin cântare acompaniați de instrumente, dar a pus de o parte pentru slujbă pe aceia din familiile lui Asaf, Heman și Iedutun care prooroceau întovărășiți de harfă, de alaute și de chimvale (1 Cronici 25:1).
Lucrarea Leviților a fost direct legată de Tabernacol și Templu. În perioada exilului Babilonian sau după a doua dărâmarea a Templului, nu sau găsit evidență istorice care să confirme o continuitate a responsabilităților încredințate Leviților.
Părăsind perioada Vechiului Testament și intrând în perioada Bisericii, nu există nici o evidență istorică care să susțină o continuitate a ”pricipiului” Leviților în Biserică. Nici 
Apostolii și nici Pavel nu face o clasificare specială a păstorilor cu atât mai puțin a cântăreților. Pe paginile Bibliei și a istoriei Bisericii ni se spun de prezbiteri sau episcopi, care era același oficiu, de diaconi și diaconițe. Pentru aceste oficii sunt niște restricții și calificări specifice, cea ce pentru muzicieni nu exista. Introducând ideea Leviților, defapt ar trebui să re-scriem istoria, sa spunem ceva și despre „Leviții” noștri muzicieni.
Biserica Primară nu a folosit cântăreți în sensul Levit, ca o responsabilitate separată și susținută de adunarea sfinților. Până la ani 2014 nu am auzit nici o corelație de lucrare între slujba Leviților și a muzicienilor zilelor noastre, mai ales în context financiar, de susținere a muzicienilor Bisericilor noastre din zeciuală. Dar, fiecare erezie își are un început ”Biblic.”
Argument legal
Problema introduceri muzicanților cu plată care ar trebui să lucreze 40 de ore pe 
săptămână introduce multe problema adunării sfinților.
- Multe Biserici din România, daca nu o bună majoritate nu pot să-și susțină păstorul. În plus, un păstor slujește la mai mult de o Biserică. Cum am putea susține cu plată de 40 de ore pe muzicieni, când aplicând zeciuiala nu putem susține păstorii? La ce fonduri se va putea apela la plata suplimentară a muzicienilor?
- Care ar trebui să fie procedura de selectare a muzicienilor? Ce îl califică pe un individ să slujească în adunarea sfinților? În ce privește pe presbiteri și diaconi știm, dar pe un muzician? Va trebui să se facă o adăugare la Statutul Cultului Baptist în care să se clarifice modul de calificare și angajare a muzicienilor, pentrucă Biblia nu vorbește de această grupă în adunarea sfinților.
- Daca am prelua ”principiul” Leviților, angajam numai bărbați peste vârsta de 25 de ani și nu mai bătrâni de 50? Aici mai folosim ”principiul” Leviților, sau a fost folosit numai ca un argument să dea nuanță Biblică? ”Leviții” zilelor noastre lucrează 5 săptămâni pe an sau numai 40 de ore pe săptămână?
- La acești noi angajați va trebui să se creeze cărți de lucru cu asigurări și pensi. Deabia am ajuns să dăm o mică pensie păstorilor, de unde luăm fonduri pentru muzicieni? Va trebui să apelăm la fondurile statului, să ne cerem drepturi de ajutor pentru Bisericile noastre?
- Angajările muzicienilor se va face la adunarea generală după procedura pastorală, sau în baza alegeri și plăcerilor unui comitet? Știm cum ne alegem păstorii, dar pe muzicieni cine îi alege?
- Constutiția Cultului Baptist va trebui să fie modificat în privința noilor angajați prin care să se specifice cum și când o Biserică poate să dea afară un muzician cu contract de muncă.
Am enumerat numai câteva probleme care ridică angajarea muzicienilor în Bisericile noastre. Sunt Biserici mai mari care pot să-și permită luxul de a angajare într-un mod permanent a echipei de lauidă. Însă se se impună la nivel de Cult, folosind un argument Biblic, devine o greutate argumentativă imposibilă.
Concluzie
Autorul articolului concluzionează cu următoarele cuvinte:
”Punerea în practică a principiilor stabilite de Dumnezeu în cazul slujbei leviţilor – cu aplicare pentru muzicienii evanghelici români – nu este o problemă raţională (de neînţelegere) sau financiară (lipsă de fonduri), ci una de voinţă. Când vrei cu adevărat, poţi; şi vei găsi soluţii. Când nu vrei, vei găsi o scuză sau mai multe.”
În primul rând nu este un principiu stabilit de Dumnezeu în ce privește muzicienii la Templu. În mod clar ne este scris că a fost inițiativa împăratului David. Este irațional și imposibil financiar să susținem noi angajați a Bisericilor, când nu aven fonduri să susținem și să punem în câmpul Evangheliei păstori și misionari. Este irațional să închizi ochi în fața problemelor cu care suntem frământați, sugerând că am putea face mai mult.
A găsi soluții este o mentalitate omenească de rezolvare a problemelor. Copii lui Dumnezeu nu au fost lăsați cu probleme, pentru Biserica este a Domnului. Nu aleșii Domnului trebuie să-și găsească soluția, pentrucă răspunsurile problemelor noastre vin dela Dumnezeu. Responsabilitatea muzicienilor nu este a Bisericii ci a Domnului. Nu au trebuit să treaca aproape 2000 de ani ca un tinerel să ne aducă aminte de ”principii” Biblice în susținerea financiară a muzicienilor Bisericilor noastre.
Avem Biserici care își permit financiar să susțină o echipă de laudă și închinare, însă nu se poate face apel la un ”pricipiu” fictiv în care să obligăm restul adunărilor noastre să susțină forțat echipe de laudă și închinare pentrucă așa este voia Domnului.
Îmi este frică ca apelul autorului sau autorilor de la AMCR, care nu au găsit cu cale să semenze articolul, să producă o ruptură și o separare în loc de un dialog de discuții în problema laudei și închinări în Bisericile generației de astăzi.
Domnul să dea lumină și înțelegere a voii Sale în adunarea sfinților Săi.
Coram Deo! Shalom!
ps. îmi asum toate greșelile gramaticale, de un emigrant Român plecat de 33 de ani din țară. Mulțumesc pentru îngăduința unora și critica altora…
Notă de Subsol
- The Service of the Priests and the Levites – http://www3.telus.net/public/kstam/en/temple/details/priest_service.htm
- Learn Basic Bible Timeline – http://www.jesus-is-savior.com/Believer’s%20Corner/bible_timeline.htm
Imagini preluate din siturile:
http://watchmanafrica.blogspot.com/2014/10/tithing-has-been-abolished-say-no-to.html
https://www.gci.org/bible/poetry/psalms4
http://christcentrist.com/christian-principles/early-church/
http://petrafel.org/worship
